- În acest tur puteți vedea panorame dinamice din următoarele spații:
- (Dați click pe numele fiecărei săli pentru a o poziționa pe harta alăturată)
- Parter
- Sala 12: Anul 1945. De la Yalta la Moscova
- Sala 11: Distrugerea partidelor politice
- Sala 10: Asaltul comunist asupra Maramureșului. Studiul de caz Ilie Lazăr
- Sala 8: Alegerile din 1946
- Sala 20: Comunism versus monarhie
- Sala 19: Anul 1948 - Sovietizarea României
- Sala 21: Comunizarea Armatei, Poliției, Justiției
În acest tur puteți vedea panorame dinamice din următoarele spații: (Dați click pe numele fiecărei săli pentru a o poziționa pe harta alăturată) Parter Sala 12: Anul 1945. De la Yalta la Moscova Sala 11: Distrugerea partidelor politice Sala 10: Asaltul comunist asupra Maramureșului. Studiul de caz Ilie Lazăr Sala 8: Alegerile din 1946 Sala 20: Comunism versus monarhie Sala 19: Anul 1948 - Sovietizarea României Sala 21: Comunizarea Armatei, Poliției, Justiției
1
/7
2. Instaurarea comunismului
Sala 12, parter: Anul 1945. De la Yalta la Moscova
Sala 10, parter: Asaltul comunist asupra Maramureşului. Studiu de caz Ilie Lazăr
Sala 11, parter: Distrugerea partidelor politice
Sala 8, parter: Alegerile din 1946
Sala 20, parter: Comunism versus monarhie
Sala 19, parter: Anul 1948 - Sovietizarea României
Sala 21, parter: Comunizarea Armatei, Poliţiei, Justiţiei
Sala 12, parter
Anul 1945. De la Yalta la Moscova
Sala 10, parter
Asaltul comunist asupra Maramureşului. Studiu de caz Ilie Lazăr
Sala 11, parter
Distrugerea partidelor politice
Sala 8, parter
Alegerile din 1946
Sala 20, parter
Comunism versus monarhie
Sala 19, parter
Anul 1948: sovietizarea României
Sala 21, parter
Comunizarea Armatei, Poliţiei, Justiţiei
-
1945 a fost anul anexării României, pentru câteva decenii, la sistemul comunist. Sentinţa fusese dată la Moscova, în octombrie 1944, când sferele de influenţă au fost desenate de Stalin şi Churchill pe un petec de hârtie. Conferinţa de la Yalta nu a fost decât un status-quo.
Imagine de ansamblu din Sala 12: Anul 1945. De la Yalta la Moscova
-
În 24 februarie 1945 comuniştii organizează demonstraţii provocatoare. În Capitală, sute de manifestanţi forţează intrarea în Ministerul de Interne, unde se află Rădescu. Armata respinge pe atacatori, dar din blocurile învecinate se trage asupra mulţimii. Îşi pierd viaţa opt persoane.
Foto: Gen. Nicolae Rădescu. Detaliu din Sala 12: Anul 1945. De la Yalta la Moscova
-
În ciuda protestelor diplomaţilor, militarilor, ziariştilor şi observatorilor anglo-americani, guvernul Rădescu a fost înlocuit în martie 1945 de Vîşinski prin guvernul Petru Groza, de aşa-numită „concentrare democratică”.
Foto: Manifestaţie organizată de comunişti pentru impunerea guvernului Groza. Detaliu din Sala 12: Anul 1945. De la Yalta la Moscova
-
11 martie
„În adevăr Vîşinski fără nici o jenă a început să polemizeze cu şefii vechilor partide istorice, partide pe care el le numeşte arhaice şi bune de pus la muzeu. Promisiunea dată de Molotov că Sovietele nu se vor amesteca în treburile interne ale României începe să-şi arate nesinceritatea. Vişînski este în Bucureşti mai mult decât Groza şi decât Tătărescu. La el se închină toată lumea”.
Constantin Rădulescu-Motru (din jurnalul anului 1945)
Foto: Petru Groza. Detaliu din Sala 12: Anul 1945. De la Yalta la Moscova
-
Manifestaţia anticomunistă din 8 noiembrie 1945, organizată de ziua onomastică a regelui Mihai, a reunit opoziţia democratică din România. În urma intervenţiei militare a autorităţilor comuniste, au fost arestaţi sute de tineri.
Detaliu din Sala 12: Anul 1945. De la Yalta la Moscova
-
Manifestația din 8 noiembrie 1945 din Piața Palatului Regal
Detaliu din Sala 12: Anul 1945. De la Yalta la Moscova
-
În decembrie 1945, la Moscova, conferinţa miniştrilor de externe Aliaţi a decis să accepte guvernul Groza, cu condiţia introducerii câte unui ministru ţărănist şi liberal. Guvernul urma să organizeze alegeri libere şi corecte. Acestea au avut loc abia la 19 noiembrie 1946 şi au constituit o fraudă uriaşă.
Detaliu din Sala 12: Anul 1945. De la Yalta la Moscova
-
Imagine de ansamblu din Sala 12: Anul 1945. De la Yalta la Moscova
Documente și imagini
-
Imagine de ansamblu Sala 10: Asaltul comunist asupra Maramureşului. Studiu de caz Ilie Lazăr
-
Marșul țăranilor din Borșa, Ieud și alte comune maramureșene (15.000 de participanți) din ianuarie 1945 a zădărnicit planul de cedare a Maramureșului Ucrainei sovietice, obligând Comisia Aliată (sovietică) de Control să admită întoarcerea Maramureșului la România împreună cu celelalte părți ale Transilvaniei.
Foto: O sovietizare eșuată. Detaliu din Sala 10: Asaltul comunist asupra Maramureşului
-
Ilie Lazăr a fost cel mai important politician maramureșean, un adevărat tribun, comparat de ziaristul American Reuben H. Markham cu părinții revoluției americane.
Foto: Ilie Lazăr, fotografie din detenție. Detaliu din Sala 10 – Asaltul comunist asupra Maramureşului
-
„Datorită unei îndelungate experienţe politice şi a considerabilei sale ingeniozităţi, Ilie Lazăr ştia cum să-i captiveze pe ţărani. Se născuse în acele ţinuturi, într-o casă ţărănească, fapt care crea între el şi mulţime o legătură de fraternitate şi solidaritate. În plus, era frumos, plin de viaţă, cu o înfăţişare de erou romantic. Avea un stoc de glume mult gustate şi cunoştea multe cântece îndrăgite de popor. Pe lângă toate acestea, avea un fel foarte simplu de a purta o discuţie cu mulţimea, aşa încât ascultătorii aveau impresia că sunt aşezaţi, împreună cu el, în jurul unei mese discutând de la egal la egal cu un erou faimos”.
Reuben H. Markham, România sub jugul sovietic, Fundaţia Academia Civică, Bucureşti, 1996Foto: Ilie Lazăr vorbind la o întrunire electorală. Detaliu din Sala 10: Asaltul comunist asupra Maramureşului
Documente și imagini
-
Prin distrugerea celor trei partide românești tradiţionale:
Partidul Național-Țărănesc,
Partidul Național-Liberal,
Partidul Docial-Democrat,
comuniștii au făcut trecerea de la un regim democratic multipartidic la dictatura partidului unic, partidul-stat.Imagine de ansamblu din Sala 11: Distrugerea partidelor politice
-
În iulie 1947 a fost montată înscenarea de la Tămădău: un grup de fruntași țărăniști au fost arestați în momentul în care intenționau să părăsească țara, pentru a continua rezistența din exil.
Foto: ”Înscenarea de la Tămădău”. Detaliu din Sala 11: Distrugerea partidelor politice
-
P.N.Ț. a fost scos de comuniști în afara legii, iar întregii conduceri țărăniste i-a fost intentat un proces pentru trădare de țară, printre cele mai grave învinuiri fiind aceea că a întreținut relații cu anglo-americanii din Comisia Aliată de Control al Armistițiului.
Foto: Iuliu Maniu la proces. Detaliu din Sala 11: Distrugerea partidelor politice
-
Fruntaşii naţional-ţărănişti au fost consideraţi de comunişti principalii lor inamici. Desfiinţarea partidului nu a însemnat doar scoaterea sa în afara legii, ci chiar exterminare fizică a celor consideraţi „duşmani ai poporului”, în fapt mari personalităţi ale României interbelice. Puţini sunt cei care au supravieţuit anilor de închisoare.
Ion Mihalache (1882-1963), preşedinte al P.N.Ţ., condamnat la temniţă grea pe viaţă pentru „crima de înaltă trădare”. A murit în închisoarea Râmnicu Sărat la 5 februarie 1963.
Ghiţă Pop (1883-1967), secretar general al P.N.Ţ., deputat şi ministru, condamnat la 10 ani temniţă grea. Eliberat în 1957, i se stabilește DO în Bărăgan
Mihai Popovici (1877-1969), ministru, închis la Sighet în 1950, este eliberat în 1955, fără a fi fost judecat vreodată.
Detaliu din Sala 11: Distrugerea partidelor politice
-
Ion Hudiţă (1896-1982), istoric, fruntaş al P.N.Ţ., arestat în octombrie 1947 și condamnat pentru „activitate intensă contra clasei muncitoare”. Eliberat în 1955, este rearestat în februarie 1961, sub acuzaţia de „uneltire contra ordinii sociale”.
Victor Rădulescu-Pogoneanu (1910-1962), diplomat, condamnat la 25 ani temniţă grea, pentru „instigare la crimă de trădare prin necredinţă”. A murit în spitalul penitenciar Văcăreşti la 10 martie 1962.
Corneliu Coposu (1914-1995), secretar general adjunct al PNȚ, arestat la 14 iulie 1947. Abia în 1955, după 7 ani de detenție, a fost condamnat la 15 ani muncă silnică. În iulie 1962 i s-a fixat DO în Bărăgan până în 1964.
Detaliu din Sala 11: Distrugerea partidelor politice
-
Liderii naţional-ţărănişti eliberați din închisoare în 1964 au fost ţinuţi de comunişti sub o permanentă supraveghere.
O fotografie realizată în anii 70 de Serviciul de filaj al Securităţii în Bucureşti, avându-i în obiectiv pe Corneliu Coposu şi Ion Diaconescu. Detaliu din Sala 11: Distrugerea partidelor politice
-
Distrugerea Partidului Național Liberal
După interzicerea Partidului Național Liberal, liberalii și-au încetat, și ei, tacit, activitatea. Cu toate că n-a existat nici un document oficial emanat de la autorităţi, P.N.L. – Brătianu a dispărut de pe scena politică. Ziarul său, “Liberalul”, a apărut până în noiembrie 1947.
Detaliu din Sala 11: Distrugerea partidelor politice
-
Constantin Dinu Brătianu (13 ianuarie 1866 – 20 august 1950), preşedinte al P.N.L. între 1933 şi 1950, deputat şi senator în mai multe legislaturi, ministru în guvernele Ionel Brătianu, Vintilă Brătianu, Constantin Sănătescu şi Nicolae Rădescu
A fost arestat în noaptea de 5/6 mai 1950, la vârsta de 85 ani, şi închis la Sighet, unde a şi murit la 20 august 1950, în celula nr. 12.
Detaliu din Sala 11: Distrugerea partidelor politice
-
Pe certificatul de deces, întocmit retroactiv, la 20 iulie 1957, sunt trecute numele şi data de naştere ale lui Constantin (Bebe) Brătianu, decedat la Spitalul Colţea din Bucureşti în 21 ianuarie 1956. Abia la 15 noiembrie 1961 soţia lui Constantin (Dinu) Brătianu a primit actul de deces conţinând datele corecte.
Detaliu din Sala 11: Distrugerea partidelor politice
-
Fragment din testamentul politic al lui Constantin Dinu Brătianu,
Bucureşti, ianuarie 1949Detaliu din Sala 11: Distrugerea partidelor politice
-
Liderii partidului au fost arestați rând pe rând. În anii 1957-1960 are loc al doilea mare val de arestări în rândul liberalilor. În urma unor înscenări au fost arestaţi atât unii foşti demnitari, eliberaţi nu de mult din închisoare, cât şi fruntaşi liberali din organizaţiile locale
Constantin (Bebe) Brătianu (1887-1956), secretar general al P.N.L. Arestat la 5/6 mai 1950, a fost internat la Sighet. A murit la scurt timp după eliberare.
Aurelian Bentoiu (1892 – 1962), fruntaş al P.N.L., ministru, închis între 1948 și 1956 fără a fi condamnat. Rearestat în februarie 1957, este condamnat la 25 ani temniţă grea pentru „uneltire contra ordinii sociale”. A murit în penitenciarul Jilava, la 27 iunie 1962.
Detaliu din Sala 11: Distrugerea partidelor politice
-
Dumitru Alimănişteanu (1898-1973), fruntaş P.N.L., ministru, arestat la 5/6 mai 1950, a fost internat la Sighet până în 1955. Arestat din nou (1959) pentru „organizare de ajutor PNL”, a fost condamnat la 25 ani temniţă grea.
Radu Portocală (1888-1952), fruntaş al P.N.L., arestat în noaptea de 5/6 mai 1950, închis la Sighet unde a murit 13 aprilie 1952.
Mihail Romniceanu (1891-1960), fruntaş al P.N.L., ministru, arestat la 29 aprilie 1948, condamnat ulterior la 12 ani temniţă grea, pentru „crima de înaltă trădare”. A murit în penitenciarul Râmnicu Sărat, la 13 februarie 1960.
Detaliu din Sala 11: Distrugerea partidelor politice
-
Distrugerea Partidului Social-Democrat
La Congresul P.S.D. din martie 1946 aripa pro-comunistă, avându-i în frunte pe Lothar Rădăceanu şi Ştefan Voitec, a folosit toate mijloacele pentru a-şi impune punctul de vedere. Titel Petrescu a fost acuzat ca fiind agentul lui Maniu şi Brătianu. În urma votului defavorabil, Titel Petrescu şi aderenţii săi s-au retras din congres şi au înfiinţat un nou partid, Partidul Social Democrat Independent.
Detaliu din Sala 11: Distrugerea partidelor politice
-
În februarie 1948 ia ființă Partidul Muncitoresc Român, prin fuziunea P.C.R cu P.S.D.
Numeroşi fruntaşi socialişti sunt arestaţi. Liderii, în frunte cu Titel Petrescu, au fost condamnaţi la ani grei de închisoare sub acuzaţia de „înaltă trădare”. Iosif Jumanca a murit în 1949 la închisoarea Jilava, George Grigorovici în 1950 la Văcăreşti, iar Ion Flueraş în 1953 la Gherla. Abia eliberat din închisoare, Constantin Titel Petrescu a murit în urma bolilor grave contractate.
Detaliu din Sala 11: Distrugerea partidelor politice
Documente și imagini
-
Imagine de ansamblu din Sala 8: Alegerile din 1946
-
Alegerile din noiembrie 1946 au avut loc într-o atmosferă de tensiune maximă. Atât comuniștii, care dominau Blocul Partidelor Democratice, cât și național-țărăniștii, care conduceau opoziția, au considerat alegerile drept bătălia decisivă în lupta pentru sau contra comunismului.
Foto: Afișe electorale folosite de comuniști în campania electorală din noiembrie 1946. Detaliu din Sala 8: Alegerile din 1946
-
Un aparat administrativ agresiv, dublat de Armata Roșie, a fost mobilizat pentru a promova candidații Blocului și, în special, pentru a împiedica opoziția să-și organizeze o campanie eficientă.
Foto: Afișe electorale folosite de comuniști în campania electorală din noiembrie 1946. Detaliu din Sala 8: Alegerile din 1946
-
Urna cu fundul dublu, folosită pentru fraudarea votului (reconstituire)
Peretele lateral (aici lipsește) se scotea la despuierea scrutinului. Voturile false erau puse de la început pe fundul urnei, cele reale rămânâneau în cutia superioară și nu mai erau numărate. Totuși, urna cu fund dublu a fost doar una dintre metodele folosite pentru falsificare, și nu cea mai importantă.
Detaliu din Sala 8: Alegerile din 1946
-
Rezultatele oficiale ale alegerilor au arătat o victorie zdrobitoare a Blocului, care pretindea că a obținut 70 la sută din voturi și 347 de locuri în noua Adunare, față de 33 ale național-țărăniștilor și 34 ale celorlalte partide ce nu făceau parte din Bloc.
Detaliu din Sala 8: Alegerile din 1946
-
Din mărturii orale și din documente din arhive reiese însă că rezultatul real fusese tocmai invers: 70% în favoarea opoziției.
Detaliu din Sala 8: Alegerile din 1946
Documente și imagini
-
Imagine de ansamblu din Sala 20: Comunism versus monarhie
-
Ultimii ani de domnie ai regelui Mihai I au fost marcați de ocupația efectivă a țării de către armata sovietică.
Foto: Regele Mihai și Regina Mamă Elena alături de reprezentanții Comisiei Aliate de Control. Detaliu din Sala 20: Comunism versus monarhie
-
Regele Mihai era considerat ultimul obstacol împotriva comunizării.
Detaliu din Sala 20: Comunism versus monarhie
-
Comuniștii au reușit să-l înlăture la 30 decembrie 1947, chiar dacă Regele fusese unul din artizanii sfârșitului războiului, fiind decorat atât de ruși, cât și de americani.
Detaliu din Sala 20: Comunism versus monarhie
-
Imagine de la triumfala întoarcere din 26 aprilie 1992, când un milion de români l-au așteptat la București pe Regele Mihai
Detaliu din Sala 20: Comunism versus monarhie
Documente și imagini
-
Toate instituțiile statului au fost refăcute după șablonul existent în URSS: justiția, securitatea, armata, învățământul, academia, cultele.
Imagine de ansamblu din Sala 19: Anul 1948 – Sovietizarea României
-
La 11 iunie a fost decretată naționalizarea principalelor mijloace de producție (aproape 2000 de unități, de la fabricile siderurgice la atelierele de degetare și cremă de ghete).
Detaliu din Sala 19: Anul 1948 – Sovietizarea României
-
În 1948 a fost constituit „partidul unic al clasei muncitoare”, prin absorbirea „menșevicilor” (social-democrații) de către „bolșevici” (comuniștii).
Detaliu din Sala 19: Anul 1948 – Sovietizarea României
-
Tot în 1948 s-au făcut mii de arestări în rândul opoziției anticomuniste, dar și al membrilor de frunte ai partidului comunist (lotul Pătrășcanu).
Detaliu din Sala 19: Anul 1948 – Sovietizarea României
-
Au fost schimbați conducătorii principalelor culte religioase, a fost interzisă Biserica greco-catolică, iar Academia independentă a fost, practic, înlocuită cu una de stat, alcătuită din favoriți ai puterii.
Detaliu din Sala 19: Anul 1948 – Sovietizarea României
Documente și imagini
-
Armata, Poliția, Jandarmeria și Justiția au fost până la declanșarea celui de al doilea război mondial instituții declarat apolitice. Angajații nu aveau dreptul să facă politică, să fie aleși și nici măcar să voteze.
Detaliu din Sala 21: Comunizarea Armatei, Poliţiei, Justiţiei
-
Orchestrată de activiștii comuniști Emil Bodnăraș, Ana Pauker și de Comisia Sovietică de Control al Armistițiului, de Cominform și de consilierii sovietici, operațiunea de transformare a armatei române într-un instrument al politicii comuniste a constat din zeci de mii de epurări, din arestări și condamnări continue ale corpului ofițeresc.
Detaliu din Sala 21: Comunizarea Armatei, Poliţiei, Justiţiei
-
Detaliu din Sala 21: Comunizarea Armatei, Poliţiei, Justiţiei
-
Simţindu-se ameninţaţi, mulţi ofiţeri ai Armatei române s-au refugiat în munţi, punându-se în fruntea unor grupuri de partizani. Ei au condus sau instruit grupuri de militari și civili, care au rezistat ani de zile asaltului trupelor de Securitate, păstrându-şi până la capăt independenţa şi onoarea militară.
În imagine, maiorul Nicolae Dabija, inițiator al unui grup de rezistenţă anticomunistă din Munţii Apuseni. El a fost condamnat la moarte şi executat, împreună cu alţi şase membri ai grupului de rezistenţă, la 28 octombrie 1949, la Sibiu. Moartea a fost înregistrată oficial şi transmisă familiei abia după 14 ani.
Detaliu din Sala 21: Comunizarea Armatei, Poliţiei, Justiţiei
-
Dan Tetorian
Ofiţer de stat major. Între anii 1945-1947 a fost delegat pentru legătura cu membrii englez şi american ai Comisiei Aliate de Control al Armistiţiului. După desfiinţarea comisiei a fost condamnat pentru „spionaj”, fiind executat la Jilava în decembrie 1949.
Detaliu din Sala 21: Comunizarea Armatei, Poliţiei, Justiţiei
-
Hainele comisarului regal Constantin Cernat restituite familiei după moartea sa în penitenciarul Gherla. El a fost arestat în 1948 şi condamnat la temniţă grea pe viaţă pentru că în 1921 a interzis congresul de constituire a Partidului Comunist din România.
Detaliu din Sala 21: Comunizarea Armatei, Poliţiei, Justiţiei
-
„După ce am aflat că murit – de fapt nu a murit, a fost exterminat și încă într-un mod foarte brutal – am primit un colet în care erau efectele cu care el intrase în pușcărie. Era un balot de dimensiunea unei perne mai mari, făcut din pătură cazonă gri și legat cu o sfoară foarte groasă, iar la capăt unde era nodul erau două sigilii din plumb. Se vedea prin el, se vedea o talpă și ceva ce ne-a sugerat a fi o cratiță sau o oală… Era o șubă în care el fusese arestat și în care el se pare că a trăit vreo câțiva ani… Și pe lângă asta erau niște lucruri inimaginabile… Acele tălpi pe care le vedeam eu din exteriorul coletului aparțineau unor ghete care erau rupte și peticite și legate cu sfoară sau cu sârmă… cămăși sau ciorapi peticiți cu fragmente din alte piese de îmbrăcăminte, peticile peticite la rândul lor cu alte petice, cu sfoară, cu… incredibil…”
Fragment din interviul cu Răsvan Cernat, nepotul gen. Cernat, realizat în 2008 de Romulus Rusan și Virginia Ion, Arhiva de istorie orală a Memorialului Sighet, interviul nr. 2600
Foto: Hainele comisarului regal Constantin Cernat. Detaliu din Sala 21: Comunizarea Armatei, Poliţiei, Justiţiei
-
Aceeași operațiune de infiltrare cu agenți sovietici și, în paralel, de epurare și arestare a corpului profesionist existent a condus la comunizarea treptată și totală a poliției, jandarmeriei, serviciilor secrete și magistraturii.
Detaliu din Sala 21: Comunizarea Armatei, Poliţiei, Justiţiei
-
Închisoarea Făgăraş, unde, începând cu septembrie 1950, au fost închişi poliţişti şi jandarmi care activaseră înainte de instaurarea comunismului.
Detaliu din Sala 21: Comunizarea Armatei, Poliţiei, Justiţiei
-
Între 1949 şi 1960 peste o jumătate de milion de tineri cu „origine socială nesănătoasă” şi-au făcut stagiul militar (2-3 ani) în cadrul detaşamentelor de muncă, întrucât nu li se permitea să pună mână pe armă.
În condiţii la fel de grele au fost obligaţi să muncească soldaţii în termen, în anii ’70–’80: la construcţia Canalului Dunăre-Marea Neagră, a Transfăgărăşanului (drum strategic între Muntenia şi Transilvania), a Casei Poporului din Bucureşti, dar şi la culesul recoltelor agricole, la remedierea distrugerilor naturale (cutremur, inundaţii).
Detaliu din Sala 21: Comunizarea Armatei, Poliţiei, Justiţiei
Documente și imagini