Celularul fostei închisori

În fundal „Înviere. Omagiu deținutului politic”, de Camilian Demetrescu

Pe pereți, un tablou grafic: traducerea în 33 de limbi a versetului 32 din capitolul 8 al Evangheliei lui Ioan: „Și veți cunoaște adevărul și adevărul vă va face liberi”

„Omagiu deținutului politic”, de Camilian Demetrescu

„Omagiu deținutului politic”, de Camilian Demetrescu

Fondatorii Memorialului Sighet, lucrare de Alina Enache realizată în memoria lui Romulus Rusan

Imagine de ansamblu cu Expoziția permanentă Istoria Memorialului, spațiul expozițional din subsol

Deviza Memorialului de la Sighet este: „Atunci când justiția nu reușește să fie o formă de memorie, memoria singură poate fi o formă de justiție”. Pentru că Memorialul nu este un drum spre trecut, ci unul spre prezent,descoperirile din trecut au importanță în măsură în care ne pot ajuta să înțelegem reziduurile acestuia din prezent. Nu există libertate fără justiție și nu există justiție fără memorie.

Resuscitarea memoriei este cea mai eficientă apărare împotriva toxinelor pe care, chiar înfrântă, o societate totalitară continuă să le răspândească, asemenea capului tăiat al meduzei. Toate societățile totalitare sunt oculte, ascunse, secrete, ele nu pot fi înfrânte definitiv decât prin dezvăluirea tuturor adevărurilor. Iar pentru asta trebuie să ne amintim.

Ana Blandiana

Imagine de ansamblu cu Expoziția permanentă Istoria Memorialului, spațiul expozițional din subsol

Detaliu din Expoziția permanentă Istoria Memorialului, spațiul expozițional din subsol

Imagine de ansamblu cu Galeria foștilor deținuți și deportați politic

Galeria foștilor deținuți și deportați politic, văzută de sus, din Celular

Spațiul a fost gândit ca un loc de reculegere și meditație, după parcurgerea ororilor represiunii comuniste din muzeu. Tema concursului de arhitectură a fost o frază prezentă în toate memoriile din închisoare: „N-aș fi rezistat dacă nu credeam în Dumnezeu.”

Proiectul câștigător a aparținut arhitectului timișorean Radu Mihăilescu.

În curtea interioară a fost construită o capelă subpământeană, surplombată de un impluvium, care îmbină stilul antic (al tholos-ului grec și al catacombei creștine) cu viziunea modernă.

Concursul şi proiectul arhitectonic şi realizarea lui au fost suportate din punct de vedere financiar de dl Mişu Cârciog, un fost diplomat român de dinainte de război, devenit om de afaceri britanic.

Memorialul Sighet, vedere spre curțile interioare

Memorialul Sighet, vedere spre mirador

Memorialul Sighet, vedere spre curțile interioare

Intrarea în Spațiul de Reculegere și Rugăciune, curtea interioară 1

Prin crucea decupată în centrul cupolei lumina de afară coboară filtrat pe pânza de apă a unui bazin cu lumânări și în zilele însorite răsfrânge mai multe cruci de lumină pe pereți.

Detaliu cruce decupată din centrul cupolei, vedere de deasupra capelei

Deasupra capelei sunt plantați 12 meri.

Detaliu cruce decupată din centrul cupolei, vedere de deasupra capelei

Pe pereţii rampei de coborâre în spaţiul subpământean au fost gravate în andezit fumuriu numele a aproape opt mii de morţi din închisorile, lagărele şi locurile de deportare din România, cărora li s-au adăugat alte 16.000 de nume inscripţionate în plăci de andezit montate pe zidul curţii interioare şi în Cimitirul Săracilor.

Extrem de migăloasă, operaţia de strângere a numelor morţilor a necesitat ani de muncă în cadrul Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului, iar cifra este departe de a acoperi adevărata amploare a represiunii

„Cele două curţi erau legate printr-un culoar de vreo patru metri lăţime, iar în acest culoar dădea uşa de intrare în corpul principal al clădirii.(…) curtea cea mare în dreapta lui, cum priveşti spre uşa de intrare, şi cea mică în stânga. În curtea mare am găsit o pompă cu braţ, care nu mai funcţiona însă şi o mică magazie de scânduri, lipită de zidul de incintă dinspre vest… În colţul de sud-vest al curţii, ridicat pe un trunchi puternic de brad şi sprijinit în cele două ziduri de incintă, se afla la o înălţime de circa şase metri, un mirador, adică un adăpost pentru santinela care supraveghea, din această parte, atât ferestrele închisorii cât şi curtea”.

Constantin C. Giurescu

Imagine Cortegiul Sacrificaților, curtea interioară 2

Imagine Cortegiul Sacrificaților, curtea interioară 2

Cortegiul Sacrificaților de Aurel Vlad, grupul statuar din a doua curtea interioară, a devenit în timp imaginea simbol a Memorialului.

Este punctul preferat unde sute şi mii de turişti se fotografiază la trecerea prin Memorial.

Cortegiul Sacrificaților, grup statuar de Aurel Vlad

Cimitirul Săracilor, parte integrantă din Memorialul Sighet este un ansamblu arhitectural dedicat memoriei deţinuţilor politici morţi sau executaţi în închisorile, lagărele şi deportările comuniste, precum şi memoriei partizanilor ucişi în luptele cu Securitatea. Cimitirul este la 2,5 km de Memorial, la ieșirea din Sighet.

În anii 50 aici aici au fost aruncate în gropi anonime trupurile câtorva zeci dintre deţinuţii politici morţi în închisoarea Sighet.

Imagine Cimitirul săracilor

Cimitirul Săracilor a fost transformat într-un parc al memoriei. A fost desenată din brazi o hartă a ţării, iar în locul de pe hartă al oraşului Sighet s-au ridicat o cruce în stil bizantin și un altar-cenotaf.

Imagine Cimitirul săracilor

În nişa de sub altar au fost depuse zeci de urne cu pământ adus din diferitele închisori, lagăre, centre de deportare, locuri de execuţie.

Imagine Cimitirul săracilor

Ansamblul cuprinde câteva zeci de plăci de andezit pe care sunt sculptate nume ale cetăţenilor români morţi în deportările din Uniunea Sovietică. Ele completează numele morţilor din închisori şi lagăre, parţial înregistrate pe plăcile din curtea Memorialului.

Imagine Cimitirul săracilor