- În acest tur puteți vedea panorame dinamice din următoarele spații:
- (Dați click pe numele fiecărei săli pentru a o poziționa pe harta alăturată)
- Etaj 2
- Sala 75: Demolările din anii '80
- Sala 76: Viața cotidiană
- Sala 77: Oponenți și disidenți în deceniile 8 și 9
- Sala 78: "Epoca de aur" sau comunismul kitsch
- Sala 79: Mișcări muncitorești din Valea Jiului și Brașov
- Sala 80: Libertatea pe calea undelor
În acest tur puteți vedea panorame dinamice din următoarele spații: (Dați click pe numele fiecărei săli pentru a o poziționa pe harta alăturată) Etaj 2 Sala 75: Demolările din anii '80 Sala 76: Viața cotidiană Sala 77: Oponenți și disidenți în deceniile 8 și 9 Sala 78: "Epoca de aur" sau comunismul kitsch Sala 79: Mișcări muncitorești din Valea Jiului și Brașov Sala 80: Libertatea pe calea undelor
1
/6
6. „Epoca de Aur”: opoziție, viață cotidiană
Sala 78, etaj 2: "Epoca de aur" sau comunismul kitsch
Sala 76, etaj 2: Viața cotidiană
Sala 77, etaj 2: Oponenți și disidenți în deceniile 8 și 9
Sala 79, etaj 2: Mișcări muncitorești din Valea Jiului și Brașov
Sala 75, etaj 2: Demolările din anii '80
Sala 80, etaj 2: Libertatea pe calea undelor
-
Această sală reproduce atmosfera sufocantă de festivism gălăgios și de cult halucinant al personalității în care fusese cufundată România în anii ’80.
Detaliu din Sala 78: „Epoca de aur” sau comunismul kitsch
-
Alături de portretele hidoase compuse în cadrul festivalului „Cântarea României” pot fi văzute robele academice primite de cei doi dictatori cu ocazia decernării titlurilor de „doctor honoris causa” la diverse universități.
Detaliu din Sala 78: „Epoca de aur” sau comunismul kitsch
Documente și imagini
-
Viața cotidiană în anii comunismului a parcurs o evoluție sinuoasă, în funcție de condițiile economice și politice.
Naționalizarea industriei, colectivizarea agriculturii, planurile cincinale de tip sovietic au dus la scăderea randamentului economic și la o egalizare în sărăcie a populației.
În prima perioadă a comunismului, mizeria cotidiană a fost mascată de o sufocantă propagandă stalinistă.
Imagine de ansamblu din Sala 76: Viața cotidiană
-
Detaliu din Sala 76: Viața cotidiană
-
După o relativă redresare economică și liberalizare politică, în primii ani de după 1964, regimul comunist a recăzut într-o degringoladă economică și culturală, cauzată de hiperindustrializare, de sistemul autarhic al investițiilor, de scufundarea României într-o izolare culturală marcată, de astădată, de cultul personalității de tip chino-coreean.
Detaliu din Sala 76: Viața cotidiană
-
Cele două perioade sunt ilustrate în această sală prin obiectele, imaginile și sunetele caracteristice, prin șabloanele și obiceiurile, uniformele și modele, lozincile și șlagărele, tabu-urile și mentalitățile care au însoțit viața majorității populației României…
…Aceea care nu trăia dincolo de gratii, ci își permitea libertatea supravegheată din afara zidurilor…
Detaliu din Sala 76: Viața cotidiană
Documente și imagini
-
Începând cu Mișcarea Goma și SLOMR, cu acțiunile curajoase ale Doinei Cornea, ale lui Vasile Paraschiv, ale lui Ionel Cană și ale altor opozanți din diferite orașe și medii, continuând cu „propaganda împotriva orânduirii socialiste” întreprinsă de zeci de tineri, între care Radu Filipescu, încheind cu sacrificiul inginerului Gheorghe Ursu și cu editarea ziarului clandestin „România” de către un grup de ziariști curajoși (Petre Mihai Băcanu, Mihai Creangă, Anton Uncu, Alexandru Chivoiu, Ștefan Niculescu Maier), expoziția prezintă cazuri de excepție dintr-o țară care fusese redusă la tăcere și supunere.
Imagine de ansamblu din Sala 77: Oponenți și disidenți în deceniile 8 și 9
-
„Am plecat de la Cluj ducând scrisoarea către Papa. Am dus-o într-o păpușă. Fetița mea avea 10 luni și călătorea cu păpușa cu scrisoarea, în patul de mașină”.
Ariadna Combes n. Iuhas, fiica Doinei Cornea
Foto: Păpușă folosită pentru a ascunde diverse scrisori pe care le trimitea în Occident, donată de dna Doina Cornea Memorialului Sighet. Detaliu din Sala 77: Oponenți și disidenți în deceniile 8 și 9
-
„Multiplicatorul era făcut de noi special, manual, bineînţeles, dădeai la manivelă şi îţi ieşea manifestul. Multiplicatorul înseamnă o maşină care era o combinaţie de tamburi, adică tamburul de absorbţie de cerneală, tamburul de dirijarea hârtiei, tamburul care imprimă, care are pe el textul…”
Mariana Gherghina-Besciu
Foto: Tambur utilizat în anii ’70 pentru multiplicarea de manifeste anticomuniste, donat Memorialului de soții Gherghina Besciu. Detaliu din Sala 77: Oponenți și disidenți în deceniile 8 și 9
-
Manifeste imprimate cu multiplicatorul
Detaliu din Sala 77: Oponenți și disidenți în deceniile 8 și 9
-
„Tata a fost lăsat acolo în închisoare, după tortură, timp de 3 zile, aşa cum mi s-a spus, ca să nu se mai poate face nimic. A fost dus la spital de formă, fiindcă securiştii nu vroiau să moară în arestul lor. Însă, nu mai era nicio şansă când a ajuns la spital, era mai mult mort decât viu.”
Andrei Ursu
Foto: Obiecte personale ale lui Gheorghe Ursu donate Memorialului de fiul său, Andrei. Detaliu din Sala 77: Oponenți și disidenți în deceniile 8 și 9
-
Foto: Scrisori către Europa Liberă scrise de Vasile Paraschiv
Detaliu din Sala 77: Oponenți și disidenți în deceniile 8 și 9
-
Foto: Manifeste răspândite în mii de exemplare de Radu Filipescu, pentru trezirea opiniei publice şi apărarea drepturilor omului
Detaliu din Sala 77: Oponenți și disidenți în deceniile 8 și 9
-
Palton predat familiei după decesul în închisoare a inginerului Gheorghe Ursu
Detaliu din Sala 77: Oponenţi şi disidenţi în deceniile 8 şi 9
-
Detaliu din Sala 77: Oponenţi şi disidenţi în deceniile 8 şi 9
Documente și imagini
-
Mișcările muncitorești din Valea Jiului (1977) și de la Brașov (1987) au reprezentat la timpul lor nu numai un protest împotriva economiei de comandă și a cultului personalității prestat de nomenclatură, dar și o dovadă că partidul comunist era contestat chiar de clasa muncitoare, în numele căreia pretindea că guvernează.
Imagine de ansamblu din Sala 79: Mișcări muncitorești din Valea Jiului și Brașov
-
Odată ce rezistența elitelor intelectuale și țărănești a fost zdrobită în anii ’50-’60, în deceniile următoare a fost reprimată, chiar, împotrivirea muncitorimii. Nesocotirea acestor semnale a dus la falimentul comunismului de stat, așa cum avea să se vadă curând, în decembrie 1989.
Detaliu din Sala 79: Mișcări muncitorești din Valea Jiului și Brașov
-
Greva minerilor din Valea Jiului din august 1977 a fost prima mișcare de protest a muncitorilor, reprimată imediat de autoritățile comuniste. Delegații care au participat la întâlnirea cu Nicolae Ceaușescu au fost arestați. Peste 4.000 de mineri au fost concediaţi şi aproximativ 3.000 „deplasaţi“ în alte mine din afara Văii Jiului. Regiunea Lupeni a fost declarată „zonă interzisă“.
Detaliu din Sala 79: Mișcări muncitorești din Valea Jiului și Brașov
-
La 15 noiembrie 1987 s-a desfășurat pe străzile Brașovului prima manifestație în care, după peste patru decenii de nemulțumire mocnită, comunismul era denunțat deschis de mii de muncitori.
Detaliu din Sala 79: Mișcări muncitorești din Valea Jiului și Brașov
Documente și imagini
-
Demolările făcute în București, în anii 1980, la ordinul lui Ceaușescu au fost cele mai grave operații de distrugere a patrimoniului istoric și cultural.
Piesa de bază a acestui proiect era un palat prezidențial în jurul căruia să fie concentrate ministerele și alte instituții publice, inclusiv locuințele demnitarilor.
Imagine de ansamblu din Sala 75: Demolările din anii ’80
-
Cea mai notorie și mai puțin justificabilă demolare a fost aceea a ansamblului Mănăstirii Văcărești (secolul XVIII), situat în periferiile Capitalei.
Detaliu din Sala 75: Demolările din anii ’80
-
Au fost distruse mănăstiri și biserici, unele vechi de peste 300 de ani, alături de case familiale, blocuri și clădiri publice. Alte biserici au fost mutate sau ascunse complet privirii de noile clădiri.
Detaliu din Sala 75: Demolările din anii ’80
-
Detaliu din Sala 75: Demolările din anii ’80
-
În expoziție sunt prezentate câteva studii de caz asupra demolării unor alte centre urbane cu vădit specific tradițional arată cât de profunde au fost rănile demolărilor și în provincie.
Detaliu din Sala 75: Demolările din anii ’80
-
Detaliu din Sala 75: Demolările din anii ’80
Documente și imagini
-
Imagine de ansamblu din Sala 80: Libertatea pe calea undelor
-
Posturile de radio occidentale care emiteau programe în limba română suplineau lipsa premeditată de informație prin care aparatul de partid și de securitate intenționa să izoleze populația de realitățile mondiale și chiar de cele din propria țară.
Detaliu din Sala 80: Libertatea pe calea undelor
-
Redactorii Europei Libere, BBC-ului, ai Vocii Americii sau Vocii Germaniei deveniseră, fără să li se cunoască măcar fizionomia, membri în milioane de familii. Strict interzise, aceste voci ale democrației erau ascultate în secret, iar apoi difuzate din om în om, stimulând și solidaritatea, și complicitatea în spiritul democrației occidentale.
Detaliu din Sala 80: Libertatea pe calea undelor
-
Strict interzise, aceste voci ale democrației erau ascultate în secret, iar apoi difuzate din om în om, stimulând și solidaritatea, și complicitatea în spiritul democrației occidentale.
Detaliu din Sala 80: Libertatea pe calea undelor
Documente și imagini